Marturii documentare incontestabile de natura arheologica atesta existenta - inca din secolul VI i. H. - a orasului Tomis, pe promontoriul care reprezinta vatra Constantei de astazi.
Tomisul - gazda poetului exilat Publius Ovidius Naso, a fost intemeiat in cadrul unui amplu proces de colonizari grecesti pe tarmul Pontului Euxin, capatand atributele unui oras incepand din secolul IV i. H. Importanta Tomisului a crescut considerabil in vremea imparatului Constantin cel Mare - din al carui nume deriva numele actual al orasului. Supus cavalcadelor popoarelor migratoare, apoi aflat sub stapanirea Imperiului Otoman, orasul a fost prefacut in ruine de nenumarate ori.

Despre o reala dezvoltare a sa poate fi vorba numai dupa victoria Romaniei in Razboiul de Independenta (1878), cand provincia a revenit la patria - mama. O a doua etapa a procesului de evolutie spectaculoasa a Constantei a reprezentat-o perioada interbelica, urmatorul moment marcant in evolutia sa constituind-l Revolutia din 1989.

Asezare geografica, intindere
Municipiul Constanta este asezat in judetul Constanta in extremitatea de sud-est a Romaniei, la tarmul Marii Negre, avand coordonatele: 440 11'- latitudine nordica, 280 39'- longitudine estica. Suprafata teritoriului administrativ este de 1121,66 km2.

La limita de nord a orasului se situeaza statiunea Mamaia, plaja intinzandu-se pe o lungime de 6 km orientata spre est ceea ce ii confera insorire tot timpul zilei.
Portul Constanta este principalul port al Romaniei la Marea Neagra si al IV ca importanta in Europa, fiind intins pe o suprafata de 3182 ha (uscat si acvatoriu).
Cota Portului Comercial Constanta si a Portului de Agrement Tomis este de + 2, 50 m altitudine.

ISTORIC 
    Judetul Constanta are o veche traditie istorica ale carei inceputuri de locuire umana se manifesta odata cu procesul de antropogeneza (epoca paleolitica). 
    Epoca bronzului si a fierului releva inflorirea civilizatiei tracice si mai apoi geto-dacice, care reprezinta populatia de baza a Dobrogei si a judetului Constanta pentru o perioada lunga de timp. Incepand cu sec.VII i.e.n. pe tarmul vestic al Marii Negre se instaleaza primele colonii grecesti:  Histria, Tomis si Calatis, aflate toate pe teritoriul judetului Constanta-civilizatia greaca, intrand intr-un dialog continuu si fructuos, cu populatia autohtona a geto-dacilor.

La sfarsitul sec. I i.e.n. Dobrogea si judetul Constanta au trecut sub stapanirea Imperiului roman-civilizatie care a durat 630 de ani. Influenta Romei si mai apoi a celei romano-bizantina facandu-se simtita din plin si contribuind esential la formarea poporului roman si limbii romane. 
    Perioada medievala se manifesta prin evolutia civilizatiei romanesti integrata initial Tarii Romanesti pana la sfarsitul domniei lui Mircea cel Batran, dupa care Dobrogea si judetul Constanta, timp de 400 de ani a fost sub administratie otomana. Numeroase monumente de arhitectura, releva si aceasta amprenta specifica epocii medievale.

In urma razboiului de indepedenta din 1877, Dobrogea revine la patria mama-statul national roman -iar prin tratatul de la Berlin (1878) se consacra cucerirea independentei de stat a Romaniei.
    Fara indoiala ca istoria judetului Constanta este indisolubil legata de cea a orasului TOMIS-CONSTANTA.

ASEZARE GEOGRAFICA
Judetul Constanta este asezat in extremitatea sud-estica a Romaniei, invecinandu-se la nord cu judetul Tulcea, la est cu tarmul Marii Negre, la sud cu Bulgaria, iar la vest cu fluviul Dunarea.
Judetul Constanta are o suprafata de 7.071 kmp si ocupa locul 8 intre judetele Romaniei.
Structura administrativ teritoriala cuprinde 3 municipii, 8 orase si 52 comune. 
 

Judetul Constanta concentreaza 43% din potentialul turistic al tarii, reprezentand una dintre cele mai importante zone turistice ale Romaniei.
Intre factorii de ordin natural,care confera calitati superioare curei balneare pe teritoriul romanesc, mentionam: orientarea plajei spre est-sud-est, durata mare de stralucire a soarelui pe timpul verii (10-11 ore pe zi), stabilitatea termica de la o zi la alta, precipitatiile rare, brizele, apa marii, namolurile curative.